Ciobanul Bucur, acest Bruce Willis al secolului al XV-lea

Mare noroc că Bucur era cioban vrâncean, nu moldovean, așa că nu a putut privi cu resemnare mioritică răpirea frumoasei lui fiice, Anca, de către trei bandiți tătari care se bucurau din plin de faptul că trăiau cu vreo 400 de ani înaintea apariției primului cod penal românesc.

Ca-n filmele de la Hollywood, doar că ceva mai justificat de absența poliției și-a procurorilor, Bucur și-a luat dreptatea în propriile mâini și i-a urmărit pe bandiți până în stepa basarabeană. Dar nu priceperii în karate a tatălui i-a datorat Anca salvarea, ci cursurilor de înot pe care le luase tânără fiind, când făcea bras prin Dâmbovița scăpând ca delfinul bine lubrifiat printre degetele pretendenților mai puțin îndemânatici în apă.

Spune legenda că, cu Bucur pe urmele lor, tătarii au încercat să fugă cu Anca peste Nistrul înghețat, dar pojghița s-a rupt sub greutatea lor și doar frumoasa fată a lui Bucur a scăpat, pentru că tătarii, se știe, nu știu să înoate.

Bucur și-a recuperat fiica și, pentru a o pune la adăpost de poftele altor hăndrălăi, și a clădit o casă mare pe un dâmb (sic!) de pe malul Dâmboviței, casă pe care a înconjurat-o cu un gard înalt, mai ceva decât gardul din jurul Palatului Parlamentului actual.

Ulterior, spune cu penița lui Dumitru Ălmaș în ”Povestiri istorice”, Anca s-a măritat cu un bandit ceva mai charismatic, familia lui Bucur a prosperat, iar acesta a construit la scurt timp biserica pe care o considerăm prima clădire a Bucureștiului, în zilele noastre ascunsă la umbra impunătoarei sticle a sediului SIF Muntenia, la doi pași de intrarea în pasajul Mărășești.

Desigur, ce ați citit mai sus este cel mai probabil doar o legendă simpatică, un mit urban spre rural de-a dreptul, pe de-o parte pentru că mintea cocoșului spune că prima clădire din București ar fi trebuit să fie însăși casa lui Bucur, pe de alta că mulți arhitecți garantează cu onoarea profesională că ”Biserica lui Bucur” e o construcție cu vreo 300 de ani mai nouă decât spune legenda.

Dar, pentru acest prim episod al serialului nostru, nu vom lăsa plicticosul adevăr istoric să stea în calea propriei imaginații. Ne așteaptă în continuare aproape 600 de ani de istorisiri ale locurilor și oamenilor care au făcut din București orașul pestriț, vibrant și mereu surprinzător de astăzi.

Material realizat in cadrul „Bucuresti-Centenar” – Program Cultural derulat de Primaria Municipiului Bucuresti prin Administratia Monumentelor si Patrimoniului Turistic.